In urma unui training sustinut de dnul profesor Valentin Ciupe la care am participat in “avion” cum ii spuneam noi, adica in corpul O al Facultatii de Mecanica – sectia Mecatronica a Universitatii Politehnica Timisoara, dansul mi-a spus despre robotul REMT1 conceput si realizat in Politehnica Timisoara si folosit la Electromotor Timisoara in 1981 chiar in 3 aplicatii dupa cum se vede in imaginile de mai jos. Va dati seama, daca oamenii aceia erau sustinuti si finantati, mai ales dupa revolutie, unde era robotica romaneasca acum.. Si mai jos nu pot sa nu postez cu orice riscuri comentariile mele cu privire la stadiul actual al roboticii / cercetarii romanesti azi si al sustinerii ei de catre stat sau de catre privat:
Eu am mai spus unui om foarte important ca in Romania nu exista piata de freelancing pe domeniul robotica /
automatizari, iar asta pentru ca noi nu avem industrie constructoare de roboti / automatizari, adica numeri pe degetele de la o mana machine builderii de echipamente industriale mari: FSA Cluj-Napoca, IPAD Valenii de Munte, TPMR Simulation,
TAS Sibiu, AC Electric Sibiu, Comau Oradea, prietenul Calin Baidoc de la Bityes, iar pe degetele de la cealalta mana
integratorii mai mari de roboti gen Inno Robotics (dnul Ioanes, vedeta TV mai nou), baietii de la ABB, Robotsnet Consulting, prietenul meu meserias Dragos Mircea, aka Era Systems si or mai fi vreo cativa. Nimeni din Romania nu produce nimic high tech in acest domeniu (ma refer la mecanic si hardware), cu atat mai putin roboti industriali cu 6 axe, noi eventual ii cumparam si integram. Si cand te gandesti ca la intrarea in corpul O al Facultatii de Mecanica – sectia Mecatronica (cladirea de caramida, avion cum ii spunem noi), la parter robotul REMT1 conceput si realizat in Politehnica Timisoara si folosit la Electromotor Timisoara in 1981. Ii adevarat ca avea doar 3 axe si nici alea nu erau interpolate, adica nu se miscau in acelasi timp (cred), dar erau totusi mai mult decat nimic, iar asta in urma cu aproape 30 de ani…
(un domn bine intentionat imi spunea cat de bine stam, dar ca nu se poate spune public)
Vad ca sunteti bihorean, eu sunt de langa Brad. Deci ne-am cam suprapune peste zona de piata (Timisoara –
Arad – Oradea – Cluj – Sibiu), poate chiar pe domeniul de lucru oarecum. Eu pot sa va zic ca astea is concluziile mele in
urma a cativa ani buni (aproape 10) de perindat si muncit prin fabricile din Romania si nu numai si astea is concluziile. Si
stiti ce? Abordarea asta ca noi avem nu stiu ce tehnica militara ultrasecreta ii ca si cu faimosul laser de pe granita care ne-o
salvat in ’68 topind tancuri sovietice sau ca si cu povestea ca aveam bomba atomica: plimbam si noi o racheta ruseasca,
dar niciodata nu ne-or dat rusii toate componentele. Probabil cam tot asa ii si acum: facem si noi una-alta pt altii, dar cam
atat. La noi nu se prea leaga, restul mi se o poveste, pe sistemul “las’ ca stim noi ce avem, dar nu putem spune”. Avem pe
dracu, asta avem! Si asta din cauza ca nu mai avem industrie!
(o doamna la fel de bine intentionata imi spunea ca nu ne putem compara cu ABB, Kuka, Universal Robots)
Oamenii astia de la Universal Robots or inceput la Universitatea de Sud a Danemarcei si or devenit cei mai
puternici si chiar or inventat conceptul de coboti. Asta nu o fost o intamplare, ati vazut ce nivel de discutii si ce oameni
pregatiti or venit la ERF, ei chiar fac cercetare in universitati, iar mediul privat si statul chiar investesc in ei. Saracii profesori
din universitatile noastre fac saracii cum pot sa isi doteze si ei laboratoarele, mai mult prin initiative personale decat sprijiniti
de stat sau de mediul privat. Stiti ceva, companiile multinationale or fost capusate in Romania de o “retea” (asta s-ar putea
sa fie romaneasca) de manageri care nu isi prea asuma responsabilitati si nici nu le pasa decat de locul caldutz, salariul
baban si alte shuste, asa ca nu am asteptari mai mari de la ei ca de la politicieni. V-as spune si de cercetare, dar eu in afara
de Institutul de Sudura din Timisoara, care ii pe duca, tinut doar de niste initiative ale unor oameni, in afara de ei spuneam,
nu am intalnit cercetare…